Archive for the ‘Trafic’ Category

Cu omul prost sa nu te pui ca are mintea odihnita!

Zilele astea am fost  nevoit sa circul cu taxiul excesiv de mult. Am dat de oameni si oameni, cu care am discutat despre fotbal, sport in general, politica, soferi, gripa porcina, etc… cred ca am acoperit majoritatea subiectelor care prezinta interes pentru mine si nu numai.

Un subiect anume a generat o reactie foarte virulenta a soferului de taxi. Am trecut, cu greu, pe langa o masina parcata aiurea, exact sub semnul stationarea interzisa, moment in care, vizbil dezgustat, ii spun soferului ca regret e pacat ca avem doar o singura masina de tractari in Sibiu. De aici incepe razboiul soferului.

Citește în continuare

Mosulica are chef de taclale

Niccolle mi-a povestit acum ceva timp ca pe vremea cand facea scoala de soferi instructorul i-a dat un sfat:

De dacii conduse de mosi cu basca sa te feresti!

Ok, un sfat bun nu am prea avut eu probleme cu seniori in trafic eu cu „soferii de curse”, care se inmultesc ca ciupercile dupa ploaie, am treaba. Dar de data asta, o exceptie. Mai exact, azi dimineata foarte grabit sa ajung la ITM plec din parcare si dau sa ies pe sosea. Numai ca la iesirea din parcare era o dacie pus fix in fata iesirii din parcare. La volan un mos cu basca, in dreapta alt mosulica, asta fara basca. Fac semn cu farurile,turez motorul mai tare, sa nu cumva sa se speri mosulici dar nimic.

Intr-un final ma vad nevoit sa claxonez dar cei doi nu au schitat nici un gest. Nu am ce face nu pot sta sa isi termine ei povestile nemuritoare asa ca incep sa ma urc pe borduri si sa ocolesc dacia aia nenorocita. Dau cu pragul de bordura, si de aici incep sa injur, mai mai ca scoteam flacari pe nas. Da minune mosul din dreapta da semne ca se da jos din masina. Alarma falsa asa ca eu imi continui aventura peste bordura, dau iar cu pragul de bordura da am iesit. Tot ce mai am de facut e sa ocolesc dracia asta si am scapat. Dar stai mosulica din dreapta coboara si „soferul” porneste motorul sa plece.

Si aici vine cireasa de pe tort,nu stiu in ce ciorba amesteca mosul cand a pus mana pe schimbator cert e ca a bagat in masalier si carligul venea direct in usa mea din dreapta. Opreste la limita, tot ce imiramane e sa imi fac cruce apoi il ocolses si plec.

Acum intrebarea fireasca, de ce nu am reactionat: simplu ultimele doua dati cand am reactionat mi-a fost mie rusine de ce puteau sa scoata pe gura seniorii societatii noastre. (aici si aici)

P.S. mosulica conducea ceva de genul:

sursa foto

Handicapul de a fi blonda

Azi am avut treaba la BRD-ul de pe Mihai Viteazu, problema a fost ca am ajuns numai in jurul orei 3, deci iadul de pe pamant. Intru de pe Nicolae Iorga si merg inspre Calea Dumbravii cu speranta ca o sa gasesc un loc de parcare cat mai aproape de BRD. Nu speram chiar in fata usii dar cat de cat.

Fac tot bulevardul, dar nici un loc liber,exceptandul pe cel rezervat persoanelor cu handicap. Intorc in giratoriu de la Calea Dumbravii si merg pe cealalta parte poate am noroc,dar ghinion.

Dupa doua ture de genul asta gasesc loc de parcare exact in fata bancii, mana cereasca nu gluma. Am parcat foarte usor dat fiind ca locul de parcare rezervat persoanelor cu handicap era liber si exact in spatele locului meu. Nici nu puteam cere mai mult.

Intru in banca, imi rezolv problemele iar cand ies in spatele meu,pe locul rezervat persoanelor cu handicap, da sa parcheze un mertan gri, care se opreste la 3 cm de bara mea din spate. De la volan se da jos o blonda cu nasul prins peste cap de nada curului, care ignora semnul cu nonsalanta.

Va dati seama ca m-au durut mainile pana am reusit sa plec fara ca blonda sa apara. Dar persoanele cu handicap trebuie intelese.

L.E.

Dupa cum mi-a atras atentia Andreea vreau sa fac o precizare. Nu sunt misogin iar handicapul nu e culoarea parului. Ideea articolului a fost de a da o tenta amuzanta unei situatii reale. Si anume, ignorarea in totalitate a unor drepturi ale persoanelor cu handicap. Incepand cu locurile de parcare care sunt ocupate de cine apuca, contiunand cu rampele de acces si terminand cu taiera fondurilor, de catre Abramburica, pentru manualele scrise in alfabetul Braille pentru nevazatori.

Iar am ramas fara frane!

Nu glumesc.Vorbesc serios, e a doua oara luna asta si a treia oara de cand conduc.  Si stiti care e partea cea mai tare? Cand nu am avut frane nu am avut nici un accident. In schimb am ajuns cu rotile in sus (my fault) am facut aceeasi masina praf  in alt accident (not my fault), cand aveam frane, si culmea in accidentul din decembrie aveam placute si discuri de frana noi.

Ca sa fiu mai exact azi dupamasa cand o duceam pe Niccolle la lucru am patit minunatia. Mai exact cand ma apropiam de o intersectie cu STOP pedala de frana se scurgea incet spre podea iar masina abia daca isi modifica viteza.

Nice, huh?!

Am ajuns pana acasa la ai mei incercand sa evit sa apas pedala de frana, mi-a cam iesit iar inainte sa ma opresc cu frana de mana in parcare am mai apasat odata pedala de frana fara nici un rezultat.

Dupa scurte investigatii am descoperit problema, imi pleznise cablul de frana care intra in etrier deci tot lichidul de frana se scurgea aiurea. Norocul a fost ca am avut altul care l-a inlocuit pe cel pleznit.  Si totul fara nervi, fara mecanici si bani aruncati aiurea, doar e criza ce naiba.

Totul a fost facut impreuna cu tatal meu si doua beri pentru el plus una fara alcool pentru mine.

Father and son time, Priceless!

Skidmarks fara placute de frana

In decembrie dupa ce am avut accidentul a trebuit sa imi cumpar alta masina dupa posibilitati. Am cumparat alta masinuta, tot Ford, tot Escort tot diesel, dar mai nou, masinuta de care sunt foarte multumit.

skid_marks

Pana acum nu am avut probleme, dar vineri cand franam se simtea ca sunt pe duca placutele de frana, asa ca am mers la un magazin de piese auto  si am cumparat placute pentru ca sambata sa le schimb.Dar ghinion mi-au comandat placutele gresite si cum nu am umblat pana acum la frane (greseala mea, prima*) nu aveam cum sa imi dau seama pana nu am dat etrierul jos 😦

Partea buna, altfel era timp pierdut aiurea, e ca am observat ca trebuie schimbat si discul de frana deci luni dimineata am mers la magazinul de piese am predat placutele comandate gresit si mi-au comandat placutele bune si discurile de frana.

Acum ironia sortii dupa ce am plecat de la magzinul de piese, in drum spre birou, aud un sunet metalic sub masina deci instinctiv scot din viteza si calc frana… pedala ajunge in podea si masina nu incetineste, acum nu stiu daca stiti senzatia…dar e intensa…partea buna e ca nu m-am pierdut cu firea, urmeaza rapid frana de motor, frana de mana semnalizare si virez prima la dreapta (strada pe care am biroul) opresc si ma apuc de analizat.

Nimic nu atarna sub masina asa ca ma intorc unde am auzit sunetul metalic, ma uit de jur imprejur iar un domn care a vazut toata faza imi arata o placuta de frana adica exact ce comandasem eu mai devreme.

Dupa ce am luat placuta am mers la birou iar la 14:30 am plecat acasa in drum am luat si piesele iar cand am ajuns acasa, impreuna cu tata meu, am schimbat discurile de frana si placutele iar acum masinuta mea se opreste iarasi. Mai tarziu o sa va povestesc drumul spre casa, cu placutele de frana pe bancheta din spate.

*Culmea e ca placuta a sarit exact de pe celalta parte. Nu am mai dat jos roata din moment ce nu aveam placutele bune, a doua greseala, daca vedeam ca sunt duse placutele pe acea parte nu mai circulam cu masina…

Respectativa batranii, unii chiar merita

Un proverb mai vechi spune „Cine nu are batrani sa isi cumpere„, proverb din care trebuie extras respectul pentru persoanele mai inaintate in varsta.  Pentru experienta de viata acumulata, pentru rabdarea de care dau dovada si pentru dragostea cu care ne-au ingrijit. Acum la batranete, poate pe unii nu ii mai ajuta memoria dar le face mare placere sa ne aminteasca cum era cand eram mici,cand ne purtau pe umeri sau cum a fost tineretea lor.

Acum pentru ai face fericiti trebuie doar sa ii vizitam, sa ii ascultam si sa le aratam ca nu i-am uitat.

Am vorbit pana acum de persoanele varstnice din familia mea, persoane pe care le respect si le iubesc, persoane care sunt „responsabile”, fiecare intr-o anumita masura, de modul in care sunt eu definit ca persoana.

In general,parerea mea, persoanle mai in varsta sunt asa cum am descris eu mai sus.

Dar sunt de parere ca daca toata viata ai fost un nesimtit, un om caruia nu ia pasat niciodata de alta persoana de cat de a lui sunt slabe sanse sa te schimbi la batranete. Totusi „lupul isi schimba parul, dar naravul ba„.

Altfel nu imi explic cum, o persoana in varsta,o persoana care ar trebui sa fie un model de urmat poate da dovada de atata nesimtire. Exemple am o gramada, doar experiente personale.

Cum ar fi… sa fiu zmls de pe scaun in autobuz,  de batrana care vroia sa se aseze pe locul meu, desi eu in acel moment ma ridicam sa o las sa stea jos. Sa fiu facut nesmtit de un mos ca nu il las sa stea jos, desi ii explicasem ca nu pot sta in picioare deoarece aveam glezna luxata, asta in condtitiile in care mai erau scaunele libere in autobuz…sau cel mai recent,evenimentul care a intrecut masura. Vi-l povestesc doar acum deoarece m-am documentat sa fiu sigur ca am dreptate.

Zilele trecute am plecat de la ei mei, in ora de varf pentru traficul de pe Rahovei(strada de tranzit pentru traficul greu)… deci slabe sanse sanse sa intru usor de pe o strada laturalnica. Vazand ca toata coloana stationeaza m-am oprit si eu mai in spate de nivelul troutuarului, pentru ca cei care trec pe trotuar sa nu fie nevoiti sa ma ocoleasca,  si am facut semn semn politicos „unui domn mai in varsta”..

„Poftiti va rog.” pe un ton calm cu zambetul pe buze.

„Nu, nu ca nu trec”, imi raspunde politicos… se uita la drum si vede o masina de politie, ” si asa ma lasi doar pentru ca e masina de politie aici”.

Mirat, ii raspund politicos, ca nu e asa, sunt disciplinat in trafic de felul meu si in plus…”nu sunt obligat sa sa va dau prioritate”.

Atunci mosulica o ia razna-„Dar astea ce sunt? ma tampitule”, aratand spre scobiturile din trotuar , fiind persoana mai in varsta tot ce  am facut a fost sa ii arat obrazul iar in momentul ala s-a dezlantuit bosorogul… „te bag in ….mati,sa te fu…in…” si continua tot asa.

„Nu it e rusine, sa vorbesti in halul asta?” e tot ce am mai putut zice iar raspunsul a venit sec.

„Hai sictir,date-n mortii…” cu mana pe, ce odata cred ca era mandria lui.

Am plecat si l-am lasat sa injure.

Macar de avea dreptate, dar conform legislatiei rutiere, art 72 alineatul 3, eu aveam dreptul sa trec, dar chiar si daca avea dreptate nu era indreptatit sa vorbeasca asa.

Omul ala are nepoti, de care e admirat si respectat, dar cu asa modele de viata oare cum vor ajunge? Si ne mai miram ca unii oameni se injura ca la usa cortului pe strada?

Unde incape atata indolenta?

Stiu ca unele persoane au impresia ca trecerea de pietoni e propriul lor regat , indifernte de intesnsitatea traficului dar ce am vazut ieri a intrecut orice limita.

Trecerea de pietoni de la teatru e cam tot timpul aglomerata dar asta nu scuza indolenta unora.

Cu 3 sau 4 secunde inainte de culoarea verde s-a apropiat o ambulanta care in loc sa treaca rapid prin fata noastra a trebuit sa se opreasca sa permita unor nesmtit sa treaca pentru ca ei treceau pe verde si aveau prioritate.

Acum sa nu va ganditit ca erau niste teribilisti, nici vorba persoanele in cauza aveau varste cuprinse intre 20 si 60(parerea mea).

Oameni buni ganditiva ca in ambulanta aia puteau fi rude apropiate voua sau situatia putea fi exact invers.

Acele cateva secunde pot conta enorm pentru viata unei persoane.