Posts Tagged ‘7 ani de acasa’

La telefon

a. este necuviincios a se telefona inainte de 10 dimineata, intre orele 13-17 si dupa ora 21, cu exceptia celor apropiati, carora le cunosti programul.

b. o convorbire conventionala nu trebuie sa depaseasca 5 minute.

c. urmeaza obligatoriu treptele urmatoare: – Alo, familia…? (Asteapta comfirmarea). – La telefon este….(zi-ti neaparat numele, nu formule de genul „un prieten” sau o alta forma evaziva. Si continua imediat: „As dori sa vorbesc cu..” (numele celui solicitat). Urmeaza apoi cu”Deranjez cumva?” Daca-ti zice „Da”, intreaba politicos cand ai putea reveni, altfel, treci direct la subiect. Fii precis si nu te intinde. Nu uita ca timpul costa! Si pe el si pe tine. Si unele persoane sunt atat de delicate, incat nu vor indrazni sa te intrerupa.

d. nu esti dator sa asculti pe orice ‘nauc’. Scuza-te politicos, dar ferm, dupa care, instiintandu-l ca trebuie sa inchizi telefonul, esti liber sa asezi receptorul in furca, chiar daca celalalt nu a terminat.

La masa

a. nimeni nu pune mana pe lingura si nu serveste inaintea gazdei.

b. ia numai din ce esti invitat sa servesti.

c. nu insista cu privirea la vreun fel de mancare ce nu ti se ofera.

d. nu cauta si nu lua bucata cea mai mare. Toti au vazut-o; si vor intelege ca esti un mare egoist. Ia doar bucata din dreptul tau, indiferent ce iti cade ”la sorti”.

e. nu privi in farfuria nimanui. Daca cineva a varsat ceva din greseala pe fata de masa, nu baga in seama, ci fa-te ca nu vezi.

f. sa nu ceri nimic de mancare, chiar daca au uitat sa te intrebe daca esti flamand.

g. cutitul, daca e folosit, il vei manui numai cu mana dreapta, iar furculita doar cu stanga. Atentie, in nici o imprejurare, cutitul nu se transforma in ”furculita” ducandu-l la gura. Asta se face doar la camp…

h. stai cat mai aproape de masa, ca sa nu cada firmituri. Sezi pe tot scaunul, nu doar pe marginea lui.

i. coatele nu se sprijina pe masa, ci stau cat mai stranse langa corp. De marginea mesei se sprijna doar in-cheieturile, aproape de farfurie.

j. nu folosi in veci tacamul pe care l-ai lins, ca sa te servesti din platou sau din borcanul comun. Foloseste lingurita sau furculita pusa special pentru aceasta. Mai mult, este groaznic sa lingi tacamul pus pentru uz comun. Si mai ales sa le pui la loc.

k. nu e ingaduit sa te intinzi peste masa ca sa te servesti. Cere celui care este langa platou sau cosul de paine si el te va servi cu tot platoul, nu doar cu o felie. Vezi si nu-ti fa provizii, ia cel mult doua felii de paine.

l. mananca fara sa se auda plescaitul saftos al buzelor si limbii. Mancatul zgomotos te descalifica.

m. painea se serveste cu mana, niciodata cu furculita; caci se poate intampla ca furculita cu care ai mancat sa atinga si urmatoare felie. Ce rusine ar fi…

n. nu te sterge la gura cu painea! Pe gura se afla si praf si altele si ar fi neigienic. Daca nu ai servetel, roaga gazda sa-ti dea unul.

o. degetele nu se baga niciodata in farfurie. Astfel, se evita obiceiul antic si murdar de a linge degetele.

p. se mamanca tot din farfurie, fara a se lasa nimic. Dar, sub nici o forma nu se face farfuria „luna” cu o bucata de paine.

r. nu se toarna niciodata intr-un pahar care nu este complet gol.

s. samburii nu se scuipa in farfurie, prin cadere libera si nici in pumn (ultima metoda se practica doar in aer liber), ci se pun in lingurita adusa langa buze, apoi in farfurioara, unul cate unul.

t. interzis a se clati gura cu ultima sau penultima inghititura de bautura, oricare ar fi ea.

u. daca este nevoie sa folosesti toaleta sau baia, priveste cu atentie cum stau lucrurile, pentru a le aseza exact cum le-ai gasit. Daca ai folosit WC-ul, sterge urmele lasate pe vas, nimeni nu este dator sa curete dupa tine. Eventual, deschide geamul pentru aerisire. Dupa spalatul mainilor, clateste chiuveta, pentru a nu ramane urme pe ea. Ai grija, sa nu se simta ca ai trecut pe acolo! Este o dovada de bun simt.

Conversatie

a) Nu monopolizati discutia. Chiar daca aveti talent de povestitor, chiar daca ati picat in dimineata. aceea de la Polul Nord. Desigur ca acolo ati vazut foci, balene, morse, pinguini si alte ciudatenii pe care ceilalti nu le cunosc decit din poze, televiziune sau dintr-un film documentar. E oare un motiv ca sa vorbiti neintrerupt intreaga seara?

b) Evitati sa incepeti majoritatea frazelor cu „Eu” si „Am… ”. V-ar pune intr-o lumina nefavorabila. Ar parea ca in mijlocul lucrurilor va situati dv., adica ati fi centrul pamantului.

c) Nu trageti concluzii dupa fiecare afirmatie a interlocutorilor dv. si evitati generalizarile. Un caz auzit sau povestit atunci nu va da acest drept.

d) Vorbirea iute, „muscarea” terminatiilor, trancaneala repetata, monotona a aceleiasi idei, fie ea chiar geniala, con-versatia taraganata, afectata – toate duc la rezultate sigure:
* daca sunteti gazda — oaspetii se scuza si va parasesc in graba; e tirziu, sunt obositi, locuiesc departe, se scoala devreme, copilul… ;
* daca sunteti invitat — creati in jurul dv. un. vid; acest obicei repetat de citeva ori va creeaza o faima de neinvidiat;
. * daca sunt nevoiti sa va suporte — cu prima ocazie au sa va evite. S-au imbolnavit. Sunt in provincie. Fac o partida de pescuit…

e) Aveti incertitudini in privinta sensului unor neologisme?. Oco1iti-le si paziti-va de ele pina nu le cunoasteti sensul real, felul si locul intrebuintarii. Dindu-le viata pocit, e1e vor inconjura incaperea. , reintorcindu-se sub forma. jnor zimbete ironice sau chiar sub o infatisare mai hada. De multe ori, in discutii, sint pomenite denumiri geografice, numele unor actori, scriitori sau personalitati ale vietii publice mondliale. Nu cunoasteti pronuntia corecta? intrebati: Sa nu va jenati! Nimeni nu va poate pretinde sa fiti poliglot! Cu toate acestea ape1ati si la dictionar.

f) Aveti dreptate. Nu o data, ci de o suta de ori. Cu toate acestea nu intrerupeti vorbitorul. Acest „bruiaj fatis” voluntar sau intimplator produce o impresie penibila. Cel intrerupt pierde firul ideilor, se enerveaza, ii stricati seara. Aveti o parere contrara? Perfect! Stapiniti-va suvoiul ideilor si cascada argumentelor pina la sfirsitul frazei. Caci nu e fraza sa nu aiba… capat. Atunci expuneti-va parerea linistit.

g) Simtiti ca nu rezistati? Doriti sa reabilitati adevarul, fie si intr-o problema minora ? Atunci nu fiti crud, ironic si violent in exprimare si formulare. Menajati femeile si varstnicii de astfel de iesiri si nu faceti exceptie nici cu ceilalti oaspeti. Vorbind calm santeti mai degraba ascultat, caci limba dulce, mult aduce!

h) In timp ce-i vorbiti interlocutorului, priviti-l in ochi, privirea in laturi sau aiurea creeaza impresia de om nesincer sau distrat;

i) In formularea ideiior folositi-va numai de arsenalul vocabularului; nu folositi ca auxiliare degetele, mainile sau uneori chiar picioarele.

j) Sustinerea afectiva a parerii e necesara, dar nu e suficienta si nici eficienta. Demonstratia se cladeste cu argu-mente logice, rationale.

k) Nu va aprindeti in toiul discutiei si nu promiteti lucruri pe care nu le puteti indeplini; veti fi socotit un om usuratic etc.;

l) Nu contraziceti de dragul originalitatii; nu aprobati lucruri de care nu sinteti sigur, dar nu e recomandabil nici sa le respingeti frontal uneori;

m) Adversarul a avut mai multe argumente; in plus, e mult mai documentat. Deci, ati fost invins pe „campul de bataie” al vorbei. Nu va parasiti interlocutorul cu aer de om jignit. Intrerupeti discutia politicos sau – ceea ce e mai greu – lasati-va convins.

n) In conversatiile in grup, vorbeste tu mai putin decat ceilalti. A vorbi putin, nu inseamna incultura sau prostie ci, taria personalitatii.

o) Cand esti intr-un contact de stabilire a unei relatii noi, vorbeste tu intai, fiind insa atent sa „prinzi” momentul de a-i da cuvantul celuilalt: acesta este lucrul cel mai important.

p) Nu pune niciodata intrebari cu privire la aspecte negative ce apartin pretenerului de conversatie sau vreunei per-soane mult apropiate acestuia („De ce boala sufera sotul tau?”; „Cum n-ai luat examenul?”; „N-aveai decat un an de la casatorie, ai si divortat?”).

q) Ocoleste orice forma de barfa. N-o rosti si nici n-o asculta!

Salutul in societate

a. punctualitatea e o forma de respect. Cand mergi intr-o vizita, nu sosi niciodata inainte cu nici un minut; mai bine sa ajungi cu 3 minute mai tarziu. Doar aici este permis „sfertul academic”. Cand ai o intalnire in oras cu o persoana, totdeauna sa sosesti cu 10 minute mai devreme, niciodata cu un minut mai tarziu. Facand astfel, va veti bucura in intalnirea voastra de un timp in plus. Conditia este ca fiecare dintre cei doi sa respecte aceasta.

b. in vizita la necunoscuti sau la persoane mai putin apropiate nu se permite sa duci altceva decat flori. Si sa fie fara sot.

c. cand intri, manifesta-ti intentia de a te descalta, din respect pentru curatenia gazdei. Dar nu te descalta decat atunci cand sesizezi ca ea accepta. Pentru unele gazde, descaltatul oaspetilor este o jignire.

d. salutul verbal e ste insotit intotdeauna de inclinarea capului, ce trebuie sa fie ampla, nu zgarcita. Cand saluti pe cineva, priveste-l in ochi! Iar daca saluti printr-un gest de mana, rosteste si un cuvant.

e. cel care intra intr-un cerc, saluta primul. O singura data pe toata lumea si nu repeta salutul pentru cei ce-i raspund cu intarziere.

f. este interzis unui barbat sa intinda mana unei tinere sau unei femei!

g. niciodata cineva mai tanar nu intinde mana celui mai in varsta decat el sau cuiva mai mare in rang. Daca esti intr-o situatie care nu este prezentata aici, gandeste prin excludere.

h. nici o femeie nu se ridica in picioare sa dea mana cu un barbat. Si nici un barbat nu da mana sezand vreunei femei.

i. stransul mainii se efectueaza scurt si ferm. Nu este permis sa retii mana cuiva. Nu se intind doar degetele si nici nu se da o mana moale. Degetele se strang in jurul palmei celuilalt si nu se tin tepene. Daca cineva manan-ca, nu se cade sa-i intinzi mana. Iar daca altul iti intinde mana cand mananci sau lucrezi si nu esti prea curat, scuza-te si evita stransul mainii din respect pentru el si din motive igienice.

j. cand ambii poarta manusi, mainile se dau inmanusate. Trebuie insa, sa scoti manusa cand celalalt e cu mainile goale.

k. prezentarile se fac in ordinea importantei: pe cel mai insemnat il prezinti primul.

l. daca un barbat mai in varsta ii cedeaza locul unei tinere in aglomeratie, ea este obligata sa accepte.

Tinuta

a. pentru barbati, fata barbierita este cartea de vizita. Daca vrei sa fii placut intr-o relatie, barbiereste-te in fiecare zi, altfel, vei arata ca un ‘salbatic’. Fara argumente economice aici! Cate alte lucruri mai putin folositoare si totusi cos-tisitoare faceti, doar pentru satisfactii egoiste ? Iar cand este vorba de altruism… Sa aveti grija si de firele de par din nas, al caror aspect este de-a dreptul mizerabil.

b. oricare ar fi tipul tunsorii, parul trebuie sa fie ordonat. Altfel, veti arata ca o paiata!

c. unghiile trebuie taiate saptamanal. Negrul de sub ele este unul dintre cele mai respingatoare lucruri. Unghia de la degetul mic mai lunga, folosita pe post de scobitoare sau surubelnita este un indiciu de „neam prost”.

d. dintii trebuie sa fie nu doar albi si fara resturi alimentare in spatiile interdentare, si si ingrijiti stomatologic. Caria de la dintii din fata transmite despre tine ca esti neingrijit si delasator.

e. mirosul de transpiratie sau cel care iese din gura este ‘dinamita’ curata pentru relatiile sociale.
Nu ai voie sa mananci usturoi sau ceapa atunci cand stii ca vei iesi in lume! Acesta persista pana la 16 ore. Atentie! Mirosul de transpiratie nu se indeparteaza prin parfum, ci cu apa si sapun. In caz contrar, va rezulta o combinatie de nesuportat. Spray-ul se foloseste doar pe pielea proaspat spalata si foarte delicat. Parfumul nu trebuie ‘sa-ti ia nasul’, mirosul de curat este mult mai placut! Grija si la urechi (care nu se spala niciodata cu apa si sapun, nefiind sanatos), la nas, la picioare.

f. ciorapii se schimba oridecateori prind mirosul transpiratiei. Niciodata nu stii cand trebuie sa te descalti si… pazea atunci de altii! Ciorapii gauriti nu se mai poarta, ei neindicand saracie, ci… lene. Un sfat: nu folositi ciorapi supraelas-tici, chiar daca sunt mai rezistenti. Pe langa faptul ca nu sunt sanatosi si nu absorb transpiratia, duc, in timp la macerarea pielii degetelor de la picioare.

g. pantofii vor fi intotdeauna curatati de noroi sau praf. Pantofii uzati dau un aer de … trei parale. Atat vor da si altii pe tine.

h. batista trebuie sa nu-ti lipseasca din buzunar. Daca folosesti batista de bumbac, ea trebuie sa fie curata si calcata. Nasul se sufla intotdeauna usor, fara a examina „noutatea” din batista. Gestul este incalificabil!

i. vestimentatia va fi asortata dupa regula armoniei culorilor si a modelului: la barbati nu se ingaduie model la haina, odata ce camasa sau cravata are deja model. Numai una din cele trei- camasa, cravata, haina- trebuie sa aiba model.
j. se stranuta cu batista la nas. Daca aveti grija, o veti avea intotdeauna la indemana, nefiind nevoie sa scotociti prin buzunare pentru a o gasi.

k. expectorarile se efectueaza public, doar in caz de absoluta necesitate si niciodata in batista, ci in servetel. Scuipatul pe jos cu martori- strict interzis!

l. ochii nu se curata cu mana, ci cu o batista curata.

m. pieptanatul in public este o necuviinta, precum si scobitul in ureche, operatiuni permise doar in baie si intr-o maniera sumara a garderobelor localurilor publice.

n. cand sezi, genunchii vor sta stransi – la femei, si mult apropiati la barbati. A se tine genunchii „raschirati” se nu-meste nesimtire…

Introducere

Bazele codului bunelor maniere se intrevad in antichitate cand s-a inventat un spatiu civic al gestului (agora, forumul, teatrul ), precum si arta utilizarii lui, arta oratoriei. Anticii puneau un accent deosebit pe miscarile corpului, deoarece ei considerau ca prin acestea individul isi exprima nobletea, perfectiunea spiritului; gesturile trebuiau sa urmeze o linie mediana, sa nu fie nici domoale, nici foarte iuti – de fapt acesta si explica faimosul proverb roman: “mediocritas optima est”.
Evul Mediu a venit cu o alta teorie – gesturile erau expresia unei realitati ascunse, descriau interiorul persoa-nei, ii caracterizau sufletul, viciile, slabiciunile si virtutile sale, in timp ce in exteriorul corpului, printr-o atitudi-ne disciplinata a gesturilor omul se poate modela, poate deveni mai bun.
Deja se simte influenta pe care Divinitatea o avea asupra oamenilor – omul chiar daca este lipsit intr-o con-junctura de compania umana, este totusi supravegheat in permanenta de Dumnezeu, iar gesturile sale nu-i mai vizeaza doar pe ceilalti, ci si un transcendent, care si el ofera la randul sau oamenilor diferite semne.
Astfel, in acea societate in care se dorea crearea unei ordini bazata pe prezenta masiva a Divinitatatii, alaturi de gestus, a aparut si signum datorita nevoii de miracole, de minuni a acelor vremuri. Fireste functia ordona-toare, morala a gesturilor si-a mai pierdut din substanta odata cu trecrea timpului si multe din gesturile care guvernau societatea in acea perioada au capatat doar valenta metaforica.
Astfel, in zilele noastre suma acestor gesturi, insumate in codul bunelor maniere, nu mai reprezinta un in-strument de a izbavi sau a condamna un individ, ci se constituie intr-un mijloc de a comunica cu ceilalti, repre-zinta o facilitate de a afisa simpatiile si antipatiile, de a lua contact cu ceilalti din jurul nostru fara agresivitate, de a trece prin lume fara a-i deranja pe ceilalti.
Fata de antichitate si evul mediu, cand disciplina, ordinea, ierarhia erau impuse de respectul acordat formei, spiritului, ratiunii, se intrevede deja o schimbare in sensul ca accentul se muta pe materie, corp, pasiune.
Astfel, Descartes in studiile sale despre pasiunile sufletului, trage concluzia ca ca nu sufletul le intretine, ci pasiunile sunt ceea ce sufletul sufera si suporta, iar Pascal intr-o maniera asemanatoare sustine ca pasiunile iubirii sunt sentimente si ganduri care apartin propriu-zis spiritului desi sunt ocazionate de corp.
Fara indoiala, in societatea contemporana nu pot exista sentimente si relatii bazate pe dragostea autentica pe care ne-o dorim fiecare dintre noi daca cei implicati in actul emotional nu tin cont de ceea ce noi numim codul bunelor maniere. Respectarea acestuia se constituie intr-o premisa fundamentala pentru intretinerea unei relatii sentimentale profunde si ca atare va recomand tuturor sa tineti cont de aceste mici sfaturi care chiar daca nu va vor garanta succesul in dragoste … se vor constitui totusi intr-un sprijin puternic in formarea personalitatii voastre. Mult succes !